In rolul de CEO pentru 1 zi

Gabriel Macri este elev in clasa a XII-a la Scoala Centrala Bucuresti si castigator al primei editii a programului CEO pentru 1 zi. Gabi a petrecut o zi alaturi de echipa OTP Leasing Romania si a facut job shadowing pentru rolul de CEO alaturi de Toni Tataru, CEOul companiei.  

Activitatile au insemnat atat prezentarea companiei, a fluxurilor de lucru si a rolului fiecarui departament, participari la toate intalnirile de management si o sesiune de 1-to-1 alaturi de Toni. Pentru echipa OTP Leasing Romania a fost un program de succes si o experienta pe cre abia asteptam sa o repetam. L-am invitat pe Gabi sa impartaseasca cu noi cum a fost de partea si cu idei pleaca din acest program. 

 

Un CEO fara bacalaureat (inca)

Ce titlu, ce idee… fanteziste, nu-i asa? Cu totii am trecut prin scoala, am crescut, avand in minte regula de aur a parintilor: „Pune mana si invata daca vrei sa ajungi cineva!” La urma urmei, „Cine sunt eu sa le judec preceptele?”, socoteam cu multa vreme in urma, pe cand perceptiile despre viitorul meu in aceasta lume imi erau eclipsate de speranta ca voi invata ceva bun la scoala. Imi afirm insa bucuros vointa si putinta progresiva de a fi parasit acel stadiu de masina pentru proiectat visuri, imposibil de cristalizat doar din „retributia morala” a sistemului.

Chiar asa, in fond cine sunt eu? Cel ce vrea mai mult? Cand am auzit pentru intaia oara de programul „CEO pentru 1 zi” am manifestat acea reticenta naturala cu privire la sansele mele reale de a fi onoratul finalist. Cititorul isi va da seama ca este vorba despre acea natura „antropizata” si batatorita de catre cei ce s-au jucat de-a fauritorii de drumuri, deoarece imi displace sa pun in carca mamei natura alterarile aduse chestiei cugetatoare. Probabil ca a fost ceva instinctual obisnuit, cu precadere atunci cand am atins cea de-a doua etapa, unde mi-am intalnit si viitorii colegi de echipa, care, ce-i drept erau cu cativa ani mai trecuti prin viata decat mine. Eu ador bine cunoscuta judecată a lui Sun-Tsu: De ce sa­-ti lasi instinctele sa-ti limiteze energia potentiala la ceea ce societatea a stabilit conventional ca este o varsta nepotrivita pentru un nivel mai avansat de performanta?

 In fond, noi toti de acolo am alcatuit aceasta echipa, despre care am mai menționat. Ce-i cu ea? Ei bine, ea nu a durat trei zile, ci in acestea ea s-a cristalizat, dand nastere primei generatii de tineri CEOs, care descoperind toate pasiunile si abilitatile ce-i leaga nu s-au intrebat nici macar o clipa cum au ajuns laolalta. „Am invins”, a spus sarmanul soldat grec dupa ce a alergat neincetat 42 de kilometri, insa pentru mine finalul cursei, devenite un substrat misterios la care nimeni nu se mai putea gandi in urma celor trei zile petrecute la OK Center, a adus premiul cel mare.

Ziua petrecuta alaturi  de Toni Tataru, CEO-ul companiei, si colegii nostri de munca de la OTP Leasing, asa cum am placerea sa-i numesc, a insemnat mai mult decat orice manual de instructiuni sau curs initiatic. Atunci cand intalnesti oameni de la care poti invata cate ceva din activitatea lor profesionala iti este lesne de inteles ca isi cunosc meseria si in consecinta, se cuvine sa credem ca le pot explica si celor nou aparuti prin peisaj „cu ce se mananca”. De altminteri, aceasta putinta si atitudine a lor m-a îmbucurat, obisnuit fiind cu acei angajati, care sunt norocosi ca isi duc la bun sfarsit sarcinile postului, desi nu au habar ce e de facut in majoritatea situatiilor, iar „treaba merge”.

In incheierea acestei scrieri, caci n-as putea spune vreodata „in cele din urma”, doresc sa amintesc de discutiile si timpul petrecut cu domnul director Tataru, ar putea spune cei ce nu l-au cunoscut vreodata. Eu prefer sa-i spun Toni, caci el este un om care a inteles cate secole au trecut peste omenire in chipul lui „majestatea voastra”, „sarut mana, parinte” sau „sa traiti, sefule”, fara ca cei ce se adresau astfel sa priceapa ca mai marii lor, reprezinta la randul lor pentru varii persoane: sotul, sotia, mama, tata, iubitul, iubita sau domnul care citeste ziarul in fiecare dimineata in metrou, pe drumul sau catre serviciu. De la Toni am (re)invatat ce inseamna sa pretuiesti, sa valorifici si sa intelegi nevoile factorului uman, fara a uita cine este in fapt motorul activitatii economice, dincolo de gradul de tehnologizare al muncii noastre si de tentatia unor lideri, de a aplica acele reguli rigide, tiparite in carti.

 

 

CEO pentru 1 zi - Gabriel Macri si Toni Tataru

auto image/svg+xml mješalica traktor kamion jedrilica motor